Biserica episcopalπ Curtea de Arge║, cunoscutπ sub numele de mπnπstirea Curtea de Arge║, este unul din cele mai frumoase edificii religioase din RomΓnia. Ea simbolizeazπ, prin legenda me║terului Manole, spiritul de sacrificiu al poporului romΓn. Celebrul zidar al voievodului Neagoe Basarab (denumit ║i Negru-Vodπ) ar fi construit, εntre 1514 ║i 1517, cu pre■ul propriei sale vie■i ║i al vie■ii so■iei sale, prinsπ vie εn zidurile bisericii, cel mai frumos edificiu religios din regiune. Biserica a fost restauratπ εn mai multe rΓnduri: εn secolul XVII, sub domnia lui Matei Basarab (1632-1654) ║i a lui ¬erban Cantacuzino (1678-1688) ║i, ulterior, la sfΓr║itul secolului XVIII. Aspectul actual al bisericii este datorat restaurπrii εntreprinse de arhitectul francez Lecomte de Nouy εntre 1875 ║i 1876. Decora■iunile exterioare de origine arabπ, persanπ ║i georgianπ, sunt sculptate εn piatrπ de Albe║ti. Vestigiile frescelor originale, executate de Dobromir εn 1526, pot fi vπzute la Muzeul Na■ional de Artπ ║i Istorie din Bucure║ti. Prin arhitectura ei, mπnπstirea Curtea de Arge║ se aseamπnπ cu mitropolia din Bucure║ti ║i cu alte mπnπstiri din Muntenia.
Biserica este una din marile necropole domne║ti ║i regale ale ■πrii: εn pronaos se aflπ criptele ctitorilor sπi, Neagoe Basarab ║i Radu de la Afuma■i, ║i ale primelor douπ cupluri regale ale RomΓniei, Carol I ║i Elisabeta, Ferdinand ║i Maria.
Interiorul este bogat decorat cu marmurπ ║i mozaic adus din Constantinopole. Tablourile votive, altarul din onix ║i cele douπsprezece coloane cu decora■iuni florale reprezentΓndu-i pe cei doisprezece apostoli, sunt elemente specifice arhitecturii ortodoxe.
